primele exercitii de matematica

acum cateva seri, dezaproband oferta bunicilor de bomboane pentru nana, o intreb cate mentolate a mancat in ziua care aproape a trecut. aflu rapid: una dimineata si una dupa amiaza. si apoi, cu ochii mari catre mine, intrebare si mirare: adica doua? adica doua am mancat? si cu degetelele mici, ridicate n sus, imi arata semnul pentru doi: aratator si deget mare, intr un v ascutit si usor tremurator.
da, draga mea, doua, una si cu una fac doua.
bravo, nora! ai inceput sa nveti sa aduni! sa ti dea norocul sa aduni in viata asta tot ce e bun, asa corect cum ai adunat si cele doua bombonele mentolate primite de la bunica ta intr o zi.

sa vorbim despre luna

de pe cand ai observat-o pe cer, luna a devenit o pasiune ptr tine, nana. acum doua zile ai vazut ca incepe sa scada si ai intrebat retoric:
- de ce nu mai e intreaga luna?
- ptr. ca a muscat cineva din ea! , ai raspuns tot tu..
- dar cine a muscat din ea?
- lupul, am zis eu, curioasa sa-ti vad reactia
- ba nu! o steluta a muscat!
moment in care mama s-a topit de incantare in fata ta...